vineri, 10 decembrie 2010

Încheiere

Da mă copii,
Ştiu că n-am mai scris de mult p-aici.
Îmi fac autocritica!



Gata! Mi-am făcut-o!

Acu' să trecem la treabă! După cum zice şi titlu', ăsta se vrea a fi ultimu' post pe-aici!
Nu o să vă mai povestesc ce-am mai făcut de când am scris ultima oară, deoarece nu ar fi multe de povestit! Nu că nu s-a mai întâmplat chiar nimic, dar nu s-a întamplat mai nimic să poată fi povestit pe-aici! Ştiu că sună cam aiurea, da' nu mai am chefu' sau răbdarea de la început! Drept pentru care o să vă mulţumiţi cu ce iese!

De ce ultimu' post? Păi e simplu: pentru că se apropie cu paşi repezi sfârşitul statutului de expat! Şi, fără expat, nu putem avea blog de expat, nu?
Mai concret: MĂ ÎNTORC ACASĂĂĂĂĂ!

Da! Mai am 12 zile (fără asta) şi gata! Cel puţin aşa arată AMR-ul!












Deoarece cauza care m-a determinat să încep acest episod din viaţa mea a dispărut, e cazul să se încheie şi aventura, nu?
Cum a fost? Şi bine, şi mai puţin bine! Oricum, o experienţă notabilă în viaţa mea, pe care însă sper să nu mai fiu nevoit să o repet!
O parte (chiar cea mai mare parte) din idei şi întâmplări le-am împărtaşit cu voi. Mai puţin acum, spre sfârşitul perioadei, când dispoziţia necesară pentru a scrie a dispărut cu desăvârşire! La fel şi cheful de gătit (aş aminti totuşi o ciorbă de burtă care a ieşit BESTIAL şi nişte sărmăluţe care au fost delicioase dar mai puţin aspectuoase). Dorul de casă şi de familie a devenit prea mare! Spuneam la un moment dat că voi primi o vizită! Ei bine, nu s-a materializat! Deci din concediu nu mi-am mai văzut familia decât pe Skype! Naşpa! Nu credeam că poate fi chiar atât de naşpa!
Dar mult a fost, puţin mai este! Pe 23 dimineaţă am plecat! Vin cu autocaru' pentru că-s plin de bagaje!
Lista cu ce mai e de făcut arată cam aşa:
- Cadouri: o mare parte s-au cumpărat;
- Curăţenie în apartament: uichendu' ăsta (adică mâine);
- cam atâta.

Ca impresii despre ţara asta? Hmmm... În mare parte seamănă cu noi! Sunt un pic mai evoluaţi în unele privinţe, dar totuşi balcanici 100%. În orice caz, nu e o ţară unde aş vrea să trăiesc! Da' nici cu românica nu mi-e ruşine! Asta e!

Ce-aş mai putea să mai adaug în încheiere? Vă mulţumesc tuturor celor care aţi pierdut timpu' pe-aici şi sper că v-a plăcut ce-aţi citit! A fost şi pentru mine o plăcere o anumită perioadă! Când n-a mai fost, n-am mai scris!

Drept pentru care vă doresc Sărbători fericite la toţi si fie ca anu' ce vine să v-aducă doar bucurii! Că de necazuri au grijă guvernanţii să nu ducem lipsă!

Ai vă pup şi-aveţi grijă!
Ciao!
Pa!
конец фильм!