joi, 22 iulie 2010

Ţăranu' român la Paris - Partea V

Bună dimineaţa,
şi repede repede să continuăm călătoria, că mai avem o grămadă!

Azi Cathédrale Notre Dame de Paris.

Prea multe nu am a vă povesti despre subiect, deoarece pretenu' Goagăl ştie mult mai multe. Nici pozele nu sunt cine ştie ce, deoarece nu prea era voie cu bliţ în interior. Aşa că o să vă mulţumiţi cu ce aveţi!

La ajungere:







































La interior:











Unu' de se spovedea (cre' că)!

















































Şi două machete ale catedralei








Un superb aranjament floral



















Si ieşim!
Cum? Asta a fost tot? Şi noi ne-am întrebat la fel, să ştiţi! Mă întrebam de cozile despre care citisem pe net! Unde e coada la Notre-Dame? Că nu am stat mai mult de 3 minute ca să intrăm! Răspunsul nu a întârziat să apară: era un afiş care zicea că pentru a se urca pe acoperiş, trebuia mers in exteriorul catedralei!











Asta era coada la care trebuia stat! Deoarece eram sătui de stat în picioare, şi voiam să mai ajungem şi prin alte părţi, am zis pas şi ne-am extras din peisaj!








Ne-am alintat puţin cu porumbeii








O poză cu Jan Clod Vandam în faţă la Notrădam












Şi конце фильма aicişa!

Am pornit-o spre Dom des Invalides.

Am coborât noi în staţia de metrou corespunzătoare,









ne-am uitat în stânga








şi-n dreapta,








apoi ne-am îndreptat spre obiectivul nostru!
În drum spre, am traversat un pod peste Sena care este foarte frumos, după cum vedeţi în pozele următoare:



























Privim înapoi! Mişto priveliştea! Oare ce o fi ăla mare de se vede aşa de frumos? Cre' că o să mergem şi pe acolo dacă avem timp!








Era şi o filmare sau ceva de genu' cu o mireasă roz








Ajungem în sfârşit!











Doar că am ajuns la Grand Palais, nu la Domul Invalizilor, aşa cum voiam!

Întrebăm pe cineva şi ne arată în direcţia de unde am venit! Da! Treaba aia mişto care se vedea în depărtare era Domul! Trebuia s-o luăm în stânga când am ieşit din staţia de metrou!
Asta e! Cum spuneam: dacă ar durea prostia... (cât de prost să fii să nu te uiţi pe net sau pe pliate/hărţi/... pe care le cari după tine să vezi cum arată Domul).
Ne întoarcem deci îndărăt şi pornim!
















Lumea făcea plajă








Altă lume se juca cu bilele prin parc









Noi ajungem la destinaţie (de data asta pe bune)








Intrăm în curte
















Apoi în interior


































































































































































Un tănculeţ din vremuri pre-istorice








Şi barosanu'











Şi o colecţie de soldăţei cum orice băiat(chiar şi un om mare) visează să aibă











































În acest moment al zilei, când ne îndreptam sfioşi spre mormântul lui Napoleon, ne-au dat afară din muzeu!
Da! Aţi citit bine! Ne-au zis că se închide şi că trebuie să ieşim! Just like that!
'zda mamilor!
Am ieşit, ce era să facem? Am mai băgat 2-3 poze şi apoi am plecat!






















Următoarea destinaţie: Le Tour Eiffel!
Întrucât nu era mult de mers, am luat-o la pas, ca să mai vedem Parisul şi la suprafaţă, nu doar cu la subsol (cum vezi din metrou). Am ajuns şi la turnul Eiffel! Am stat la o coadă relativ lejeră (faţă de cozile din Disneyland) şi am urcat!

Primul nivel:












































Ultimul nivel:
































Şi la plecare:




















De aici am plecat iar pe Champs-Élysées, pentru că data trecută, citez: n-am avut timp să mergem şi prin magazinaşe!, am încheiat citatul. Având în vedere că era un singur magazin de electronice, făceţi voi socoteala ce şi cum!
Oricum, am stat elegant la o terasă cu juniorul, am servit un ecler, un suculeţ, flăcăul s-a jucat cu nuş'ce jucărie, ..., a trecut timpu'!

Buuun! Acum gândiţi-vă la cate aţi văzut in acest articol, la câte aţi văzut şi in articolu' cu Versailles-ul şi încercaţi să vă imaginaţi cam cât am umblat în ziua respectivă! Acum ştiu cum se simte un cal! La propriu! Când am ajuns în cameră şi m-am aşezat în pat, parcă eram în rai! Mă dureau călcâiele, genunchii, bucile fundului, şi încă vreo câteva părţi ale corpului, da' nu-mi dădeam seama care! Ce mai! Nebunie curată! Da' a meritat!
Aveam în plan 2-3 muzee pentru ziua următoare, aşa că ne-am culcat imediat şi dormit neîntorşi!

Cam atât pentru azi! Vă pupă jean!

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu