duminică, 25 aprilie 2010

Supă de roșii cu portocale

Bună ziua dragii mei!
Azi mi-am descoperit stupefiat primul fir de păr alb! Pe cap! Că în barbă am mai demult!
Tare trist am fost cât m-am spălat pe dinți!

Am filozofat puțin la înțelesurile vieții, la scopul existenței noastre păpământ, la cât suntem de efemeri, și alte șituri de-astea, până am terminat igiena de dimineață!







Și apoi m-am întors back to the Earth!
Azi m-am decis să fac (adică să gătesc, că asta înseamnă la mine să fac) ceva mai ieșit din comun. Am căutat eu ce-am căutat pe net până am găsit: supă de roșii cu portocale!

Am verificat dacă am toate ingredientele necesare, pentru că azi, fiind duminică, nu este nimic deschis!
Am! Am ingredientele necesare, care este:
- 4 fire de ceapă verde (de asta nu aveam, așa că am folosit o ceapă normală);
- 2 linguri ulei de măsline;
- 800 g pulpă de roșii;
- 100 g zahăr;
- 150 g unt;
- 250 ml supă de legume instant;
- 250 ml smântână;
- 500 ml suc de portocale;
- 1 lingură oțet de mere;
- 1 lingura tarhon tocat;
- 10 g ghimbir(opțional, dar fără el nu iese așa de bună);
- 2 căței de usturoi (optional, vezi cazul de mai sus);
- salt'n'pepper;









Având tot ce-mi trebuie, am purces la treabă!
Am curățat, tăiat, tocat, preparat, pregătit și ce-am mai făcut eu pe-acoloșa de mi-a venit rău! Ați încercat vreodată să transformați 5 roșii sănătoase în pulpă de roșii? Eu nu! Acum însă am facut-o!

Deci după o oră de bagat ca MIG-ul, am obtinut ceea ce se vede!









După aia am pus în tigaie uleiul de măsline și am pus ceapa la călit!








Am călit-o ce-am călit-o, după care am adăugat pulpa de roșii (cum pompos se intitulează rezultatul muncii mele de o oră) și untul!








Le-am lăsat să se certe ele pe-acolo vreo 10 minute,















după care le-am luat de urechi și le-am zvârlit pe toate într-o oală mai mare, că m-am gândit că de aia se ceartă: că n-au loc destul! Da' nu le-am lăsat singure! Nooo! Am mai adăugat și supa, sucul de portocale și smântâna!








În rețeta originală zicea ca, înainte de a le muta în oală, să le băgăm într-un blender (ce-o fi ăla?) și să le blenduim până obținem o pastă omogenă! Dar, întrucât eu nu posed așa ceva (asta una la mână), și a doua la mână nu vreau să mă spăl pe dinți cu ea ci s-o mănânc, le-am mutat fără să le blenduiesc!
După ce-am făcut mutarea și adăugarea, am amestecat totul pâna am zis eu că le-am năucit de cap! Apoi le-am mai lăsat să se odihnească la foc mic (mă rog, curent mic) încă vreo 2-3 minute, apoi am mai adăugat oțetul, usturoiul, ghimbirul, salt'n'pepper-ul și le-am mai lăsat 1 minut pe curent,








după care am adăugat și tarhonul și gata!


Am terminat cu ea!













Daaar, cum citisem, la asta merge ca focul pâine cu usturoi!

Pentru care este necesare următoarele:
- unt;
- pâine;
- folie de aluminiu;
- vreo 3-4 căței de usturoi;
- pătrunjel.








Cum se face? Simplu!
Se toacă mărunt pătrunjelul, se zdrobește usturoiul, se inmoaie untul (30 secunde la microunde, sau, cum am făcut eu, am scos untul de dimineața din frigider și s-a înmuiat singur, de frică). Se amestecă toate astea trei ingrediente până se obține o pastă omogenă! Și nu, nu vă spălați cu ea pe dinți!

Se așează pâinea feliată pe folia de aluminiu, se ung DOAR PE O SINGURĂ PARTE feliile de pâine cu acea pastă,








se înpachetează totul cu folia de aluminiu








și se baga la cuptorul preîncălzit în prealabil, direct pe grătar!








Se lasă 10 minute, apoi se întoarce pe partea cealaltă și se mai lasă 10 minute!
După aia, se scoate de la cuptor, se desface agregatul, se pune într-o tavă și se mai lasă incă 10 minute!



Așa scrie în rețeta originală!




Ei bine, aici la mine s-a produs un dezacord! Adică, după numai vreo 5 minute am simțit un miros ciudat! Mă uit eu să vad de unde vine, și ce credeți? Venea din cuptor! Și era miros de ars! Am apasat imediat pe butonul ABORT la operațiunea în desfașurare, am scos treaba aia din cuptor să fac un damage evaluation!

Din fericire nu erau prea mari pagubele! Se putea înlătura coaja arsă! Cred că trebuia să urmez rețeta originală 100%! Acolo zicea să păstrez oleacă de pastă pentru a unge pâinea pe deasupra! Dar eu nu am fost atent și am folosit toată pasta pentru a unge feliile de pâine! Data viitoare o să fiu mai cu băgare de seamă!



Buun!
Am terminat și cu asta! Ce mai era de făcut? A! Da! Am scos un cub de gheață din congelator, am nimerit să-l arunc într-un pahar! Apoi am turnat un deget în pahar! Nu deget mă de la mână! Un deget de vodcă! (Mdea. De parcă vodca are degete!) Apoi am pus niște suc de portocale deasupra!
Apoi mi-am pregătit masa!








Apoi am mâncat!
Apoi am oftat!










Băbăieți și fete! Ascultați la nea Mișu aicișa: dacă nu încercați și voi așa ceva, se chiamă că ați trăit degeaba păpământ! Pe cuvânt!
Mi-e lene până și să strâng masa! Am mâncat de-am spart! Nu mă mai puteam opri!

Foate gustos!

Hai că mă duc să zac oleacă!
Pup iu!


P.S. Asta e a 50-a postare a mea pe blog! Ma'c să-mi fac cinste cu o vodca-oranj!

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu