miercuri, 12 mai 2010

Harul

Hai bongiorno mă copii,
Întrucât îmi merge bine (a se citi treining la greu), risc să ajung pentru a treia oară la capătul internetului! Drept pentru care m-am gândit (da, mai fac şi din ăstea câteodată) să mai scriu pe-aici!
Nu ştiu dacă v-am zis, dar azi se împlineşte o săptămână de când vin pe jos la scârbici! E foarte mişto! Cred că am dat jos o juma' de chil! Fără mişto! Cel puţin aşa mă simt (ca şi cum aş fi mai slăbit oleacă). Fac exact o oră de când ies pe uşa apartamentului şi până ajung la birou! Ce-i nasol:
1. mă trezesc cu juma' de oră mai devreme;
2. s-a încălzit cam tare pe-aici (22 - 24°C la ora aia, ajungând până la 29-30 °C în timpul zilei)
Dar asta e!
Ei bine, în ora aia de mers pe jos, am timp să mă gândesc la o grămadă de tâmpenii, să stau de vorbă cu mine, şi tot felul de chestii din ăstea! Într-una din dimineţi am văzut un popă! O să mă-ntrebaţi: Ei şi ce? Păi nu-i nimic! Doar că popa ăsta de l-am văzut mă făcea să arăt ca un vaşnic cetăţean al Somaliei! Pe mine! La 94,5 Kg cât am acum! Deci era nu mare, era gras! Obez! Şi avea un aspect libidinos! Şi s-a dat jos dintr-un bemveu frumos...
A nu se înţelege că am ceva cu popii! Pentru mine e o meserie ca oricare alta! Tre' să ai şi oleacă de vocaţie, dar nu obligatoriu! Problema mea apare când văd că se practică prosteala pe faţă! Românu' a scos şi-un proverb pentru asta! Cică să nu faci ce face popa, ci să faci ce zice popa! Mdea! Adică tu, ca popă, ca purtător de cuvânt dacă pot să folosesc termenul, vii şi-mi povesteşti mie că să fiu cumpătat, milos, darnic cu cei necăjiţi, dar dup-aia îţi urci cele 150 de chile în bemveu'...
Hmmm! Ceva nu se leagă!

Sunt conştient că fiecare pădure are uscăturile ei, şi că pe popa ăsta de l-am văzut mai sunt încă 20 de popi cum trebuie... Dar totuşi... Popii ăştia n-au şi ei nişte şefi ceva? Nişte şaolini mai mari în grad, de level mai mare? Ăia nu văd exemplare ca ăsta? De ce nu se iau de el:
Măi nea, pune mâna şi mai dă naibii (doamneiartămă) burta aia jos, că nu dă bine pentru noi! Noi, prin natura serviciului, tre' să încercăm să fim un egzemplu!

Mă gândesc că ar trebui să aiba şi ei ceva de genu' cum au funcţionarii (publici sau privaţi) o ţinută obligatorie! Adică nu poţi să te duci la servici in şlapi, bermude şi maieu, nu? Aşa şi ăştia! Măi nene, când propăvăduieşti alea 10 legi, patimi, răbdări, şi ce mai zici tu pe-acoloşa, păi măcar prefă-te că le crezi! Arată-mi mie că tu le urmezi şi apoi încearcă să mă convingi pe mine să le urmez! Nu?
Ş-aşa mai departe! Mie unu' sincer mi-ar fi ruşine să fiu popă şi s-arăt ca ăla! Sincer!


Chestia asta mi-a adus aminte de o fază amuzantă petrecută la birou! La birou în românica, nu aici! Discutam cu unul din colegi subiectul ăsta; când dezbăteam noi acolo mai cu foc, vine o fostă colegă, exact când eram la capitolul cu pupatu' mâinii la popă! Şi ne zice colega aia una' de ne lasă crăcănaţi: că cică, atunci când pupi mâna popii, iei haru' popii!
Mdea! Ştiu că sunt măgar că bârfesc, dar nu m-am putut abţine să nu pomenesc acest episod! E prea tare! Şi aici mă opresc din bârfă, deşi aş putea dezbate cazul pe pagini întregi.

Nu mai bârfesc, dar de aberat pot abera, nu? Da!
Stăteam eu (adică nu stăteam, mergeam spre birou) şi mă gândeam cum se face coadă la popă după slujbă! Coadă la pupat mâna! Cum vin ele, fetele de vârsta a treia, să ia har! Îmi şi imaginez cum ălea mai de pe la coadă zic:
- Dom'le, mai puţin, să ne-ajungă şi nouă!
Şi cum popa le linişteşte:
- Lasă dom'le, că e destul! Ui' ce mare sunt, nu vezi? Am la har... pentru toate!
Da' chiar! Harul ăsta cum o fi? E la suprafaţa pielii? Se ia uşor? Sau tre' să freci oleacă ca să-l poţi lua? Ştiţi voi, ca la hârtiuţele ălea parfumate! Oare haru' are miros? Sau e inodor? În cazul ăsta de unde ştii că l-ai luat? Sau că ai luat cât îţi trebuie?
E numai pe mâna popii? Sau e pe toată suprafaţa pielii lu' popa? Cînd se epuizează de pe mână, ce face popa?
Moamăă! Ce de-a întrebări mai pun!... Da' chiar sunt curios, ce vreţi! Pentru că aşa am învăţat o grămadă de chestii: punându-mi întrebări!
O fi bun haru' ăsta la reumatism? Sau la dureri, întinderi, ...?
Sau: coana preoteasa. Fiind coana preotesa, intră în contact mai des şi mai profund (ca să zic aşa) cu popa, nu? Ceea ce, urmând firul logic al problemei, mă duce cu gândul că este şi ea plină de har, nu? Şi atunci de ce nu am putea să mergem să-i pupăm şi ei mâna ca să luăm har?

Acu' stăteam şi mă mai gândeam la o chestie: ce condiţii tre' să îndeplineşti ca să emiţi har? Nu de alta, da' io de fumat nu mai fumez de exact 2 ani, 4 luni şi 15 zile.
De băut? Ca să vă faceţi o idee cam cât beau eu, vă spun doar atât: de când sunt pe-aici (adică din luna februarie) am reuşit să beau o sticlă de vodcă de juma' de chil (îmi pun câteodată cu suc de portocale şi gheaţă sau cu pepsi şi gheaţă)!
Ce mai rămâne? A! Da! Hmmm! Si la chestiunea aia stau bine! Adică rău de tot! Sunt la fel de cast ca unu' pe-o insulă pustie, fără picior de om sau animal prin preajmă!
Încerc să fac bine de câte ori am ocazia! Rău nu fac la nimeni!
Deci aş putea zice că îndeplinesc oarece condiţii, nu? Oare eu nu emit har? De aia întrebam dacă miroase, cum se manifestă, ...
Mă gîndesc că poate şi io am şi nu ştiu! Oare tre' să mă spăl mai rar ca să observ? Că io cam fac duş zilnic! O fi rău? Oare are timp să se formeze haru'? Ar fi mişto să am şi io haru' meu! Nu? Aş putea să dau şi la prieteni!
Tre' să aprofundez problema neaparat!

Hai vă pup, că văd că se îndreaptă şeriful spre mine! Cre' că îmi mai dă vreun incident ceva să rezolv!

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu