Una... alta...

Helo măi dragii mei.
Azi am trecut de la agonie la extaz! Nu, nu la extazul ăla din spatele șopronului, ci la extazul intelectual! (Bine, știu că se poate extrapola o anume chestie să se cheme tot așa, dar nu vă gândiți la prostii).
Mai țineți minte

stați așa, că trebuie să mai bag niște flotări (tre' să mă mențin în formă, nu?)

Gata, m-am întors! Unde rămăsesem? A! Da! Mai țineți minte ce vă ziceam, că am terminat de svilupat și acum mai trebuie doar să testez... bla bla bla?
Ei bine, ciuciu! Așa visam eu când visam frumos! Că ieri când m-am apucat eu mai cu spor de teste, vine grecu' și zice că tre' să modificăm oleacă! Adică din cum vedeți voi în poza de-am pus-o atunci în cum este în poza de mai jos!

O nimica toată!
tuzgâții mătii!
Ei bine, nu asta era agonia! Facem ce zice jupânu', când zice jupânu' și cum zice jupânu'. Că de-aia îi luăm banii! M-am apucat eu și am modificat, am re-deploy-at (ca să înțelegeți de ce tot repet faptul că fac deploy-ul, de fiecare dată când fac asta jDeveloperul generează niște trebi (XML-uri) aleator, adică nu respectă ordinea elementelor cum o dau eu, și trebuie să modific eu cu mânuța toată istoria aia de o vedeți în poză, adica să fie elementele din fiecare structură principala, secundară și așa mai departe în ordinea cerută. și nu sunt decât 18 structuri de modificat, fiecare cu câte 5 - 10 - 20 de elemente. Deci când zic că fac deploy, voi de fapt să înțelegeți că scormonesc o oră prin trebile ălea să le pun cum trebe), și m-am apucat de testat!
Când testam eu mai cu foc așa, am observat o chestie aparent minoră, dar care implicăăă ... ați ghicit... un re-deploy (un câmp care era de tip dată trebuia să devină de tip caracter)! Și m-am dus să-i povestesc lu' cârnatu' șef! La care mă ia cam repede, că nu are timp acum, că are altceva mai urgent de făcut!

Păi bine mă bou cu țâțe, da' ieri, când m-ai pus să modific, de ce m-ai mai întrebat dacă termin cu totul (inclusiv testele) până azi? Doar nu îl întrebam cum să fac, ci doar voiam să-i aduc aminte că s-a mai ivit o modificare față de ce era prevăzut inițial și atât!
Unii din voi, care mă știți personal, mă știți cam cum fac când mă enervez! Și cam ce priviri pot avea! Ei bine, cred că acum știe și cârnatu'. Mi-am umflat oleacă cheptul la el, dar pe muțește! Că, din câte am mirosit eu (și sunt oleacă șulfă bătrână, năsucul ăsta al meu nu m-a păcălit de multe ori), am impresia că ăsta e oarecum bara-bara cu șefa!

Șefa care este sora lu' barosanu'! Și cu care e bine să ai o relație cât mai colegială! Așa că nu prea am avut ce să zic, cu toate că-mi lăsa gura apă să-i povestesc eu ceva! Da' l-am înjurat!

În cea mai pură și neaoșă româna pe care o știam!
Mi s-a umplut gura! Am savurat fiecare silabă, ce vorbesc eu aici, fiecare literă, fiecare inflexiune ... Cred că și o patroană de bordel ar fi roșit la auzul la ce-mi ieșea mie din gură! Și nu vă gândiți că am vorbit mult! Nuu! Scurt! Am așa un talent când vine vorba să concentrez o ”idee” de asta, de nu-i adevărat! În câteva cuvinte am exprimat tot! Sugestiv până la lacrimi!
Cu zâmbetul pe buze! Bine, numai zâmbet nu era ăla, cred că a prins sensul, dar n-are ce să facă! M-a întrebat el ce am zis, dar am bâiguit eu ceva și gata!
Ei lasă băi puță, că știm noi să ne jucăm cu de-ade tine! Că doar nu degeaba mi-au ieșit nuștiucâte fire de păr alb în barbă și unul pe cap! Ești jmecher? Las' că te scap eu de mătreață! Am terminat de testat celelalte chestii și apoi am băgat treining 1 oră! După care i-am trimis un email prin care îl anunțam că
aplicația e gata pentru code-review (adică poa' să se-apuce s-o controleze) cu excepția acelui ișu mic pentru care nu a mai avut timp să discutăm și pentru care nu-mi asum nici o responsabilitate, întrucât, în lipsa unor specificații clare sau a oricărei documentații, singura modalitate prin care pot modifica ceva din cerințe este doar cu acordul lui! Dar, întrucât avea altceva mai urgent de făcut, am considerat că acest ișu nu e așa de critic (ba e) și pot considera aplicația terminata și fiind în stadiul de cod-review. Și îl mai rog respectuos ca, după code-review, când va observa și el ce am vrut să-i spun să nu care cumva să mi-l returneze ca fiind bug al aplicației, ci doar o modificare!

Sicerly yours,
Zgăbearță Iftode The 3rd!

`zguramătii de grec!
Și gata!
De draci ce aveam nici chef de stat pe net nu mai aveam!

Numai că nu m-a lăsat duamne-duamne să plec supărat acasă! Pe la vreo 3 așa, priesc un meil prin care eram anunțat că am făcut levălap la (iauzi-ia cum sună) Level3 Support Engineer. User/pass la aplicația de suport, toate ălea...
Mă duc la alt șerif (că sunt o grămadă de șerifi pe-aici) să-l întreb ce și cum! Îmi zice că să mai am oleacă rabdare că-mi povestește el ce și cum mai târziu! M-a întrebat doar dacă am terminat cu ce aveam de făcut, i-am zis că da, și asta a fost pentru moment!
Mi-a venit oleacă inima la loc, și m-am apucat serios de treining, preț de vreo 2 ore!
După care m-a chemat șerifu' la el, cu scaun și agendă, ca să-mi povestească!
Asta era partea cu extazu'.
Am uitat să vă spun că șerifu' ăsta e unul din ăia cu care am dat eu interviu la partea tehnică! Și de atunci l-am bunghit că e bazat omu' și destul de rezonabil (a fost o chestie prost explicată în cerințe atunci la interviu, și omul a recunoscut asta și a ținut seama)!
Mă duc eu dară deci la birou la el cu caiet, carioci, creioane colorate ascuțite, pix, stilou, radieră, mă rog, cu tot ce trebuie! A! Și caietul era subliniat la margine, da?
Și începe șerifu să-mi povestească olecaă biznisu la ce îmi trebuia mie, îmi arată aplicațiile pe care trebuia să le modific, îmi explică ce trebuie să modific, unde trebuie să modific, cum trebuie să modific, ce mai... îmi venea să-l pup! Tare drag mi-a mai devenit!
Dar stați așa! Că iar m-a lăsat mască! De parcă nu ar fi fost de-ajuns cât mi-a explicat (tre' să fii cam prost să nu știi să faci după cum a explicat nenea), îmi arată în aplicația de suport (la care am primi acces, cont, ...) că, dacă mă duc în nuș'ce secțiune, o să găsesc și documentația! Adică tot ce mi-a povestit el era scris clar ca analiză, ca design, ca mod de lucru... Deci până și frame-ul unde trebuia să bag noile câmpuri mi-l zicea acolo!
Aproape îmi dădea o lacrimă!

Un lucru e sigur și îl voi afirma cât voi trăi: în Grecia, niciodată să nu zici că le-ai trăit pe toate sau că le-ai văzut pe toate! Clar!
Și, lovitura de grație: tre' să fie gata până pe 12 luna asta! Adică 8 (OPT) zile! Fuck! Mâine-i gata! Hai, cu maaare indulgență (cu multe teste și bibileli) până poimâine!
We're back in business baby!