marți, 9 martie 2010

Puiu'

Azi m-am hotărât să gătesc! Iar! Așa că, de la birou m-am oprit direct la magazin, să târguiesc cele de trebuință, că tot nu-mi băgaseră aștia banii! Noroc cu nevastă-mea săraca, că mă mai scoate din gaură!

Fac eu negoț cât fac și apoi mă îndrept spre apartament! Tot drumul îmi faceam probleme, cum să procedez, cum să fac ...Smiley
Ajung, mă schimb, mă așez față în față cu respectivul:

stăteam ca doi prieteni (sau cel puțin eu așa credeam) și mă străduiam să îi explic ce-aș vrea eu să fac! Nu voiam să fiu brutal!
Mă puiule, c-o fi, c-o păți, că uite aș vrea să mă ajuți și pe mine într-o problemă, dar nu știu cum să-ți spun, ... mă rog, stiți voi, gargara obișnuită! Asta se uita la mine cu-n rânjet ciudat in colțul aripii! Mă gândeam: uite mă săracu' ce nevinovat e, ce senin privește... Da' de unde! Ți-ai găsit! El altceva avea în cap! Când mă strofocam eu mai tare să-l fac să înteleagă că tre' să-l gătesc, că așa e în natură (ăla mare mănâncă pe ăla mic) numa' ce-l văd ca începe să râda! Hait! m-am gândit! S-o fi dilit Puiu!
Smiley
Ce-i mă de râzi? îl intreb.
- Păi tu nu vezi mă că io-s nebărbierit? ma-ntreabă el.
- Așa și? Toți erau așa înaintea ta.!
- Da mă fraiere, da' tu nu vezi că tu ai cuptor electric? Cum mă arzi tu pe mine mă fraiere?
Am rămas interzis!
La asta nu mă gândisem!

Ăsta râdea în continuare ca animalu' încât mi-am ieșit din minți. Am pus mâna pe cuțit, am stins lumina ...

întuneric...
stigăte disperate...
zgomote de scaune dărâmate...
O străfulgerare: un tânăr programator cu ochii ieșiți din orbite, cu un cuțit în mână, sânge peste tot, scaune dărâmate ....
întuneric...
alte strigăte...
un horcăit oribil...

de aici încolo nu s-a mai auzit decat zgomotul făcut de cuțit când taie în carne vie și în oase...

Lumina: tânărul programator liniștit, curăță sângele de pe pereți...


Parcă nimic nu s-ar fi întâmplat! Uite-așa se petrec tot felul de grozăvii comise de oameni de lângă noi, despre care nu banuim nimic!
Anyway, dupa ce am spălat sângele si am indreptat scaunele căzute la pământ, m-am încumetat să privesc:








Huz dă bici nau, bici?
Dar nu mai avea cine să-mi răspundă! Era dezbrăcat la piele și tranșat, așa cum îi stă bine oricărui pui!

Buuun!
Acum să trecem la treburi serioase! Ce voi face cu cadavrul?
Păi m-am gândit la: o ciorbă și la un pilaf! Că astea se fac cel mai simplu!
Am purces dară deci la treabă!

CIORBA
în afară de o parte din corpul defunctului, am mai avut nevoie de următoarele:

- 1 ceapă
- 1 roșie
- 4 cartofi
- 1 morcov
- 1/2 ardei gras
- 1 ou
- oleacă de patrunjel și de mărar
- 1 cutie de bulion
- 1 mână de orez
- mazăre (nu, nu de primar, ci de legume)
- 2 cuburi de Knor

Am pus la fiert partea din trupul bietului animal care era destinată borșului,








după care am purces la taierea zarzavatului pentru ciorbă (moa... ce-mi place mie să tai zarzavat....).









În timpul ăsta luam și spuma din oala ce fierbea. Am lăsat la fiert până a ieșit toată spuma, apoi am scos bucățile de carne, le-am spălat









și apoi le-am aruncat în altă apă, împreună cu legumele







Am lăsat la fiert la "foc" (adică la curent) mic preț de vreo 20 de minute!
În timpul ăsta am început să mă ocup și de orez, dar nu vă povestesc chiar acum despre asta, ca să nu le amestecăm!
Tot în acest interval de timp am încercat să găsesc paritatea borș-zeamă de lămâie!
Grea treabă! N-am găsit și pace! Mi-am zis atunci în sinea mea: voi folosi tot ochiometrul! Nu m-a inșelat niciodată, așa că am încredere in el și pentru asta!






După ce aproape s-au fiert toate cele, am răsturnat așa în silă și roșia tăiată cubulețe împreuna cu bulionul și cu "borșul",








rezultând








Încă 10 minute de fiert, apoi se adaugă fideluțele, se mai lasă maxim 5 minute, apoi se ia oala de pe curent (că nu am foc)








și se adaugă verdețurile și un ou bătut cu milă (pregătite în prealabil; dacă nu aveți prealabil, pregătiți-le în bucătărie)










Rezultatul:








Mamăăă ce foame mi s-a făcut!

Ia să-mi pregătesc io masa! Hopaaa! Mă! Știați că nu am polonic? Și dacă știați,de ce nu mi-ați zis și mie? Io cu ce iau acum?
Las' că o rezolv eu cumva și pe-asta! (Am folosit o cană.)








De-acum v-ați obișnuit cu urmarea:









Despre pilaf mâine, că acum, cu burta plină, îmi vine mai greu să scriu!


Vă poop și vă urez Noapte buna!

2 comentarii:

Anonim spunea...

Mishulica,
Iti dau un pont pentru ciorbita! Cand vrei sa adaugi o rosie la ciorbita mai inainte o scufunzi timp de un minut in apa clocotita si apoi o cureti de coaja. Apoi o toci binisor si o pui intro tigaie cu putin ulei si o lasi sa se inmoaie, dupa care o adaugi la ciorbita. Ai sa vezi cel putin doua diferente, si anume: in primul rand aspectul (nu va mai pluti nimic rosu pe deasupra ciorbei)si-n al doilea rand gustul.
de la bubulina gospodina. stii tu cine!

Mishu expatu' spunea...

Săru-mâna de pont! Încet-încet o să te ajung! :)

Trimiteți un comentariu